Comerț electronic și retailInfografie de marketingActivarea vânzărilor

Semnătura digitală vs. Semnătura electronică: înțelegerea diferențelor

Capacitatea de a semna documente și acorduri digital a devenit esențială. Doi termeni apar adesea în acest context sunt Semnatura digitala"Și"Semnatura electronica.” Deși ar putea părea interschimbabile, ele au diferențe distincte cruciale pentru înțelegere, în special în ceea ce privește legalitățile și istoria legislativă.

Semnătura digitală: un strat de securitate consolidat

Semnăturile digitale sunt ca bolțile fortificate ale lumii digitale. Ei folosesc tehnici criptografice pentru a asigura cea mai mare securitate și valabilitate legală. În multe jurisdicții, semnăturile digitale îndeplinesc cerințe legale stricte pentru semnarea contractelor, acordurilor și documentelor.

În Statele Unite, de exemplu, Semnăturile electronice în comerțul global și național (ESIGN) Act și Legea uniformă a tranzacțiilor electronice (UETA) stabilesc temeiul juridic pentru semnăturile digitale. Aceste legi subliniază faptul că înregistrările electronice și semnăturile digitale nu ar trebui să fie refuzate efectul juridic doar pentru că sunt în formă electronică.

Călătoria semnăturilor digitale în peisajul juridic poate fi urmărită până la sfârșitul anilor 1990, când guvernele din întreaga lume au recunoscut necesitatea unui cadru robust pentru a găzdui tranzacțiile electronice. În 1996, Comisia Națiunilor Unite pentru Dreptul Comerțului Internațional (UNCITRAL) a adoptat Legea model privind comerțul electronic, care a furnizat orientări pentru recunoașterea legală a semnăturilor și înregistrărilor electronice.

Statele Unite ale Americii au adoptat Legea ESIGN în 2000, urmată de majoritatea statelor care au adoptat Actul Uniform Electronic Transactions. Aceste măsuri legislative au fost esențiale în furnizarea unui cadru sigur și recunoscut legal pentru semnăturile digitale. Uniunea Europeană a jucat, de asemenea, un rol important prin introducerea eIDAS Regulamentul din 2016, care a standardizat tratamentul legal al semnăturilor electronice în statele sale membre.

Semnătura electronică: un spectru mai larg de posibilități

Semnăturile electronice, în schimb, cuprind un spectru mai larg de posibilități. Acestea pot varia de la nume simple tastate până la forme mai sofisticate de semnare digitală a documentelor. Valabilitatea legală a semnăturilor electronice variază în funcție de jurisdicție și de natura tranzacției.

În multe țări, semnăturile electronice de bază sunt recunoscute legal pentru multe contracte și acorduri. Cu toate acestea, acceptarea lor poate fi supusă unor cerințe specifice, cum ar fi consimțământul sau păstrarea înregistrărilor. Este important de reținut că statutul juridic al semnăturilor electronice poate să nu fie la fel de robust ca semnăturile digitale, mai ales în situațiile în care securitatea și nerepudiarea sunt de cea mai mare importanță.

Istoria semnăturilor electronice este împletită cu evoluția mai largă a comerțului digital și a tehnologiilor de comunicare. Utilizarea semnăturilor electronice a început să capete amploare în anii 1990, ceea ce a condus la dezvoltarea cadrelor juridice pentru a le adapta.

Legi precum ESIGN Act și UETA din Statele Unite au jucat un rol semnificativ în recunoașterea valorii legale a semnăturilor electronice pentru majoritatea tranzacțiilor. În plus, au fost adoptate diverse acorduri internaționale și regionale, cum ar fi eIDAS în Uniunea Europeană, pentru a armoniza tratamentul juridic al semnăturilor electronice în contexte transfrontaliere.

Alegerea corectă a metodei de semnătură

Atât semnăturile digitale, cât și semnăturile electronice servesc scopului semnării documentelor precum declarațiile de lucrări (SOW) și acorduri principale de servicii (MSA), digital, dar diferă semnificativ în ceea ce privește securitatea, recunoașterea juridică și istoricul legislativ.

Semnăturile digitale oferă un strat consolidat de securitate prin tehnici criptografice și au o bază legală solidă în multe jurisdicții. Ele sunt adesea favorizate pentru tranzacțiile critice în care autenticitatea și integritatea sunt primordiale.

Pe de altă parte, semnăturile electronice oferă un spectru mai larg de opțiuni, făcându-le convenabile pentru diferite situații. Deși este valabil din punct de vedere juridic pentru multe scopuri, acceptarea lor poate varia în funcție de legile locale și de contextul specific al tranzacției.

Atunci când alegeți între aceste două metode de semnătură pentru vânzări, marketing sau aplicații tehnologice online, este esențial să luați în considerare atât cerințele legale din regiunea dvs., cât și nivelul de securitate și asigurare necesare pentru cazul dvs. de utilizare specific.

Iată un infografic de la OneSpan care ilustrează ușor diferența.

Semnături electronice vs semnături digitale
Credit: OneSpan

Douglas Karr

Douglas Karr este CMO al OpenINSIGHTS și fondatorul Martech Zone. Douglas a ajutat zeci de startup-uri de succes MarTech, a ajutat la due diligence de peste 5 miliarde de dolari în achiziții și investiții Martech și continuă să asiste companiile în implementarea și automatizarea strategiilor lor de vânzări și marketing. Douglas este un expert în transformare digitală recunoscut la nivel internațional și expert și vorbitor MarTech. Douglas este, de asemenea, un autor publicat al unui ghid pentru Dummie și al unei cărți de conducere în afaceri.

Articole pe aceeaşi temă

Înapoi la butonul de sus
Închide

Blocarea reclamelor a fost detectată

Martech Zone este în măsură să vă furnizeze acest conținut fără costuri, deoarece monetizăm site-ul nostru prin venituri din reclame, linkuri afiliate și sponsorizări. Am aprecia dacă ați elimina dispozitivul de blocare a reclamelor pe măsură ce vizualizați site-ul nostru.